Va amintiti de povestile copilariei? Pare ciudat insa la 22 de ani am ajuns la concluzia ca ne traim viata in functie de povestea care ne-a marcat copilaria, pentru ca stiu ca fiecare individ a avut cand a fost mic o poveste pe care vroia sa o auda incontinuu. Stii personajele, stii ce fac, stii si care este finalul, dar emotia de la mijlocul povestii este tot timpul la fel de mare ca ultima oara cand ai auzit finalul pentru ca in mintea ta de copil refuzi sa iti aminesti finalul. Refuzi doar ca sa te poti bucura de acel final fericit al povestii, si ca sa il traiesti cu aceiasi intensitate ca data trecuta.
Trei fete de imparat, mica mare si mijlocie. Imparatul intreaba fata cea mare "Fata tatii cat ma iubesti tu pe mine?", "Ca zaharul in bucate tata atat te iubesc". Bucuros de raspuns, imparatul pune acelasi raspuns fetei cei mijlocii............"Ca mierea in bucate tata". Incantat imparatul intreaba fata cea mica. Aceasta raspunde "Ca sarea-n bucate tata". Foc si para a fost imparatul. Cum ca sarea? Sarea e sarata nu e dulce ca mierea si zaharul. O izgoneste pe fata cea mica de la imparatie.
Ani grei au trecut pe apa sambatei sa zicem vreo 10. Fata cea mica se marita cu cel mai frumos si bogat print din imprejurimi, iar imparatul nostru cu cele trei fete, batran acum, este si el invitat. Ironia sortii face ca acesta sa nu stie ca asista la nunta propriei fete, cea pe care o izgonise acum 10 ani.
Bucatele au fost puse pe masa, cele mai alese carnuri, cele mai delicioase supe si ciorbe. Imparatul nostru nu le putea manca asta pentru ca toate erau dulci. Gusta de la vecini, simte cat sunt de bune insa ale lui erau toate dulci.Se duce la mireasa sa se vaite ca bucatele sale sunt toate indulcite.
"Nu ai spus tu tata, ca iubirea ca sarea-n bucate nu e buna", a raspuns aceasta.
Ce putea sa mai spuna imparatul decat ca ii pare rau, poate nici asta. Ideea e ca aceasta poveste ma urmareste si in zi de astazi si nu imi explic de ce. Nu imi explic ce facea ca subconstientul meu de copil, din acele vremuri sa ma faca sa nu ma satur de povestea asta. O ascultam mereu, de fiecare data cand TATAL meu avea nervi sa mi-o zica. Ma uit astazi in jur si observ ca oamenii traiesc exact ca in povestea mea.
Cauta dulcegariile vietii, si nimeni nu se multumeste cu partea sarata a acesteia. Oare de ce?
Eu imi doresc sa iubesc ca "Sarea'n bucate"
venerdì 18 marzo 2011
domenica 6 marzo 2011
Lantul slabiciunilor
Am observat ca este o noua moda, a blogurilor. Spun asta pentru ca nu mica mi-a fost uimirea sa vad cati imi citesc blogul. Da asta plin de frustrari, sau asta unde scriu ce fac de cand ma trezesc pana adorm:)). Evident ca cei care au facut aceasta catalogare sunt ce icare nu au citit cap coada cam ce scriu, dar stiu ca am blog si pana la urma asta conteaza nu.Scopul scuza mijloacele, chiar si ale unei "frustrate" ca mine care posteaza "deranjant" la adresa altor persoane nu?
Stateam si ma gandeam la felul in care decurge societatea asta. Suntem verigile unui lant al slabiciunilor ca de exemplu.
Eu sunt frustrata, scriu un blog "deranjabil", la adresa "unora" , totul e cat se poate de clar pana aici. Ceea ce imi este mie neclar e faptul ca aceleasi persoane care ma fac frustrata sunt cei care ma citesc, chiar si dupa ce imi trimit mesaje prin care isi manifesta clar parerile lor vis-a-vis de frustrarile mele. Pai atunci, rezultatul lantului nu este egal cu faptul ca automat cei care ma fac intr-un anume fel sunt de fapt ca mine? Altfel de ce mai citesti ce scrie o persoana? Daca tot nu iti place de ce o mai faci?
Acelasi exemplu la un nivel mai mare este presa tabloida, dominanta in romania. Vad zilnic pe forumurile ziarelor de scandal comentariile de dezgust, jignirile injositoare ale unor persoane care comenteaza doar de dragul de a o face. Pai de ce citesc? Pentru ca romanul este formatat sa jigneasca pe vecinul, capra acestuia pana ajunge sa-i jigneasca si soarecii care-i mananca podelele, ca daca podelele sunt ale vecinului, iar soarecii se afla in casa lui, automat trebe jigniti si ei. NU?
Mentalitate de tarani, ca romanul e taran, eu sunt romanca la fel ca si cei care ma fac frustrata. Concluzie, si ei sunt la fel ca mine:))
Enjoy....
Stateam si ma gandeam la felul in care decurge societatea asta. Suntem verigile unui lant al slabiciunilor ca de exemplu.
Eu sunt frustrata, scriu un blog "deranjabil", la adresa "unora" , totul e cat se poate de clar pana aici. Ceea ce imi este mie neclar e faptul ca aceleasi persoane care ma fac frustrata sunt cei care ma citesc, chiar si dupa ce imi trimit mesaje prin care isi manifesta clar parerile lor vis-a-vis de frustrarile mele. Pai atunci, rezultatul lantului nu este egal cu faptul ca automat cei care ma fac intr-un anume fel sunt de fapt ca mine? Altfel de ce mai citesti ce scrie o persoana? Daca tot nu iti place de ce o mai faci?
Acelasi exemplu la un nivel mai mare este presa tabloida, dominanta in romania. Vad zilnic pe forumurile ziarelor de scandal comentariile de dezgust, jignirile injositoare ale unor persoane care comenteaza doar de dragul de a o face. Pai de ce citesc? Pentru ca romanul este formatat sa jigneasca pe vecinul, capra acestuia pana ajunge sa-i jigneasca si soarecii care-i mananca podelele, ca daca podelele sunt ale vecinului, iar soarecii se afla in casa lui, automat trebe jigniti si ei. NU?
Mentalitate de tarani, ca romanul e taran, eu sunt romanca la fel ca si cei care ma fac frustrata. Concluzie, si ei sunt la fel ca mine:))
Enjoy....
venerdì 18 febbraio 2011
Cu viitoru'nainte
La fel ca Boc si decizia lui clara de a pune la zid etnobotanicele. Intr-o tara unde reactile apar dupa revolutie, morti si spitale pline de drogati, dupa ce suntem pana in gat in groapa, s-a trezit si Boc Cel Mic sa interzica etnobotanicele dupa vreo doi ani de vanzare mai mult sau mai putin legala. E prea tarziu.
Ieri citisem in presa cati au murit din cauza acestor plante, cati sunt inca in spitale, si cati inca consuma pe sub mana. Ce valoare mai are legea aia data de ilustrii nostri conducatori, mai drogati de putere si publicitate decat cei cu etnobotanicele.
Prima si singura data cand am intrat intr-un magazin de genul a fost tot prin prisma meseriei mele. Asistam la documentarea unui articol facut de o colega de-a mea. Se intampla acum vreo doi ani si nu stiu care sunt preturile, sau ma rog au fost, dar atunci un pliculet de nu stiu ce chestie alba costa 50 de RON. De unde avem dom'le bani?
Si tot ii bine ca avem. Va dati seama ce se intampla acum cand se vand pe sub degete. Creste pretul si iara Boc cel mic a facut pe dracu in patru cu legile lui minunate.
La mai MAre si tot asa:)))
Ieri citisem in presa cati au murit din cauza acestor plante, cati sunt inca in spitale, si cati inca consuma pe sub mana. Ce valoare mai are legea aia data de ilustrii nostri conducatori, mai drogati de putere si publicitate decat cei cu etnobotanicele.
Prima si singura data cand am intrat intr-un magazin de genul a fost tot prin prisma meseriei mele. Asistam la documentarea unui articol facut de o colega de-a mea. Se intampla acum vreo doi ani si nu stiu care sunt preturile, sau ma rog au fost, dar atunci un pliculet de nu stiu ce chestie alba costa 50 de RON. De unde avem dom'le bani?
Si tot ii bine ca avem. Va dati seama ce se intampla acum cand se vand pe sub degete. Creste pretul si iara Boc cel mic a facut pe dracu in patru cu legile lui minunate.
La mai MAre si tot asa:)))
venerdì 4 febbraio 2011
Miroase a ...pute
Nu am reuşit să găsesc alt titlu pentru scena penibilă la care am asistat ieri. Şi culmea, se întâmpla într-o instituţie publică foarte sus pusă. Eram în Consiliul Judeţean cu treburi, mai mult sau mai puţin profesionale. În timp ce îmi aşteptam cuvincioasă intrerea în biroul Preşedintelui, holul devenea din ce în ce mai populat. Erau oameni mai mult sau mai puţin normali, dar evident cu mult mai inferiori faţă de măria sa cu nasul pe sus. Atât de sus încât este capabil să simtă orice miros de la depărtare . La fel ca animalele.
Eee... persoana în cauza este de fapt un personaj ilustru drag mie. Atât de drag încât am de gând să mai scriu despre el de fiecare dată când îmi dă ocazia. De aceasta dată nenea vicepreşedinte CJ simte mirosuri. simte el că pute, deşi parfumul său scump are o mare scurgere, el simte că pute.
Şi pute pe holul Consiliului Judeţean domnule, unde nu toate personajele care-i trec pragul au un parfum scump cu scurgere. Să fi fost ţigarea pe care o fumasem cu 10 minute înainte de plictiseală? Să fi fost prezenţa presei mult prea aproape de nasul său fin? Nu stiu ce a fost, dar orice ar fi fost cei 7 ani de acasa ai unei persoane nu diploma şi funcţie nu ar fi scos asemenea păsărici pe gură. Sunt sigură că dacă nasul măriei sale ar fi simţit iar acest miros acasă la el, acolo în Bucova unde aerul este poluat doar când apărem noi cu camerele de luat vederi, domnul vicepreşedinte ar fi scăpat de miros cu pumnii. La fel ca data trecută. Oricum nu mă mai încumet să trec pragul comunei sale fără cască de protecţie şi un costum pe măsură. Nu se ştie ce mirosuri mai simte dânsul si presa ajunge prin spital. Sunt norocoasă de această dată că a puţit în holul CJ şi nu acasă la nea Ghiorghioni.
Eee... persoana în cauza este de fapt un personaj ilustru drag mie. Atât de drag încât am de gând să mai scriu despre el de fiecare dată când îmi dă ocazia. De aceasta dată nenea vicepreşedinte CJ simte mirosuri. simte el că pute, deşi parfumul său scump are o mare scurgere, el simte că pute.
Şi pute pe holul Consiliului Judeţean domnule, unde nu toate personajele care-i trec pragul au un parfum scump cu scurgere. Să fi fost ţigarea pe care o fumasem cu 10 minute înainte de plictiseală? Să fi fost prezenţa presei mult prea aproape de nasul său fin? Nu stiu ce a fost, dar orice ar fi fost cei 7 ani de acasa ai unei persoane nu diploma şi funcţie nu ar fi scos asemenea păsărici pe gură. Sunt sigură că dacă nasul măriei sale ar fi simţit iar acest miros acasă la el, acolo în Bucova unde aerul este poluat doar când apărem noi cu camerele de luat vederi, domnul vicepreşedinte ar fi scăpat de miros cu pumnii. La fel ca data trecută. Oricum nu mă mai încumet să trec pragul comunei sale fără cască de protecţie şi un costum pe măsură. Nu se ştie ce mirosuri mai simte dânsul si presa ajunge prin spital. Sunt norocoasă de această dată că a puţit în holul CJ şi nu acasă la nea Ghiorghioni.
Oficial sunt aici...
Ziceam nu demult "lumea este mica, ce e departe se apropie mereu...mai repede decat crezi" si ca de obicei, cuvintele spuse de mine se adeveresc. Cele care vreau eu sa se adevereasca. Sunt acasa, sunt in Romania, in Resita , in locul ala pe care urasc sa-l numesc "acasa" pentru ca nu e "acasa". Avand in vedere ca nu am alta casa, ca imi este greu sa imi fac alta, voi numi de acasta data Resita "acasa". Probabil nu mai trebuie sa spun eu ca sunt acasa ca stiti deja. InfoSantz a avut grija si de aceasta data.
Si totusi InfoSantz nu stie cat stau, de ce stau, cu cine stau, lucrez...nu lucrez? Mda pai conteaza?
Daca da veniti la biroul meu de presa si va dau informatii:)))
Primele reactii ale venirii mele au fost evidente, fostii au aparut in peisaj ca dehh...sunt buna nu? Actualele fostilor si ele pe langa casa omului ca dehhh...asta mai imi lipseste:)) Ca de obiceu sunt o frustrata pentru ca nu am alte treburi decat sa-mi fac un blog ca sa vorbesc de ele:)))
Bunnnnnnnnnn
Da , am venit sa raman si nu conteaza cat , cum, unde si cu cine. Cum raman?...Uite asa....Unde? In casa mea...Cu cine? Cu cine vreau :)))
Zilele trec iar mie nu imi place sa pierd timpul sau sa bat pasul pe loc. Sunt destule persoane care fac aiurea umbra pamantului ca sa le incurajez si eu activitatea.
Proasta crestere este la mine "acasa"
Adica in Resita. Zilele trecute mi se intampla sa ma reintalnesc cu trecutul.Vai dar ce reactie. Vai dar cata ignoranta...vai dar de ce ma mir:))))
Trecem prin viata asta ca gastele prin apa si asta este valabil pentru toti. De ce ne irosim viata construind masti cand de fapt cea mai mare masca a lumii asteia suntem noi?
Buna intrebare
Nimeni nu are nevoie de salutul nimanui, cel putin nu sunt eu persoana care sa doreasca foarte mult sa fie bagata in seama. Dar proasta crestere nu este o scuza a suferintei, este exact ceea ce este....o proasta crestere.
Si totusi InfoSantz nu stie cat stau, de ce stau, cu cine stau, lucrez...nu lucrez? Mda pai conteaza?
Daca da veniti la biroul meu de presa si va dau informatii:)))
Primele reactii ale venirii mele au fost evidente, fostii au aparut in peisaj ca dehh...sunt buna nu? Actualele fostilor si ele pe langa casa omului ca dehhh...asta mai imi lipseste:)) Ca de obiceu sunt o frustrata pentru ca nu am alte treburi decat sa-mi fac un blog ca sa vorbesc de ele:)))
Bunnnnnnnnnn
Da , am venit sa raman si nu conteaza cat , cum, unde si cu cine. Cum raman?...Uite asa....Unde? In casa mea...Cu cine? Cu cine vreau :)))
Zilele trec iar mie nu imi place sa pierd timpul sau sa bat pasul pe loc. Sunt destule persoane care fac aiurea umbra pamantului ca sa le incurajez si eu activitatea.
Proasta crestere este la mine "acasa"
Adica in Resita. Zilele trecute mi se intampla sa ma reintalnesc cu trecutul.Vai dar ce reactie. Vai dar cata ignoranta...vai dar de ce ma mir:))))
Trecem prin viata asta ca gastele prin apa si asta este valabil pentru toti. De ce ne irosim viata construind masti cand de fapt cea mai mare masca a lumii asteia suntem noi?
Buna intrebare
Nimeni nu are nevoie de salutul nimanui, cel putin nu sunt eu persoana care sa doreasca foarte mult sa fie bagata in seama. Dar proasta crestere nu este o scuza a suferintei, este exact ceea ce este....o proasta crestere.
mercoledì 19 gennaio 2011
Legea se face cu pumnul si bâta
Ar trebui să spun că nu sunt deloc mirată, poate puțin dezgustată că ajung la aceiași concluzie de la care am plecat. Legea în țara asta o fac cei puternici. Psihologic vorbind, puterea este mai importantă decât sexul. Din calea pumnului în țărișoara noastră nu scapă nici măcar o femeie. Să intrăm în pâine.....
Subiect......Oameni nemulțumiți că pădurile le-au fost date la amanet.
Vinovat - Președintele asociației înființată de ei respectiv Composesoratul Pădurarilor din Bucova, care ar fi trebuit să le protejeze avutul , ilustrul domn Ionese Ghiorghioni care este de altfel viceprteședintele Consiliului Județean Caraș-Severin. Petrecerea a avut loc săptămâna trecută la Bucova.
Subiectul l-am tratat și în presă dar simt eu că nu i-am acordat atenția cuvenită, motiv pentru care am dreptul ca pe blogul meu personal să scriu exact la nivelul întâmplărilor.
Patru reprezentanți ai presei cărășene , printre care eram și eu, au fost prezenți la circul declanșat în Bucova. Peste 250 de bucoveni riscau să-și piardă pădurile pentru că domnul Ghiorghioni le-a amanetat. Motivul era construirea unui drum forestier pentru care obținuse o finanțare SAPARD care acoperea doar jumătate din valoare. Așa că, domnul Ghiorghioni a făcut un împrumut bancar în 2006 de un milion de euro girând cu pădurile oamenilor. Banca își dorește banii iar astăzi oamenii riscă să rămână fără păduri. Vicepreședintele Composesoratului din Bucova aduce acuzații grave lui Ghiorghionii. "A pus oamenii să semneze un act fără ca ei să aibe habar despre ce este vorba. Mai mult decât atât, domnul Ghiorghioni a umblat chiar zilele astea după semnături iar metodele prin care le-a obținut nu sunt tocmai corecte. Sunt oameni care au rude ce lucrează în Reșița fiind amenințați de el cum că și-ar pierde locul de muncă. Un alt exemplu concret vă dau despre nevasta domnului Ghiorghioni care este profesoară la o școală din Oțelu Roșu. Multe familii au copiii în această școală și le este frică de ce ar putea păți dacă se împotrivesc", spunea Ion Răduță, vicepreședintele Composesoratului Bucova.
Am fost chemați la fața locului de cetățeni însă Ionese Ghiorghioni, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin nu a fost foarte încântat de prezența noastră. Am respectat ușile închise ale ședinței care se vroia a fi privată. Din păcate nu putem spune același lucru despre dânsul. La reuniune au participat și bodyguarzii personali ai săi, niște tânări vânjoși în frunte cu nepotul său, aduși special pentru a pune la punct tot ce deranjează pe măria sa.
La cererea oamenilor, am intrat în Căminul cultural pentru a face câteva poze și pentru a lua câteva cadre "doar timp de două minute" cum spunea vicepreședintele C.J. Iritat si de cele două minute ale noastre petrecute sub același acoperiș cu măria sa, ne-a scos afară. Țin să precizez că nici un jurnalist nu s-a opus dorinței sale, spre deosebire de oamenii nervoși care ne-au închis porțile. "Nu pleacă nicăieri presa să vadă domnule Ghiorghioni măgăriile pe care le faceți dumneavoastră", se striga din mulțime.
Iritat la culme, Ionese Ghiorghioni s-a ridicat personal pentru a împinge presa afară. Blocați de mulțime, jurnaliștii au fost bruscați și amenințați de Ghiorghionii. "Ați fosti chemați de anumite persoane care au anumite interese. Vă arăt eu voua", spunea acesta. Pentru că nu am închis camerele de luat vederi, nepotul lui Ghiorghioni s-a ridicat și a început să amenințe ziariștii.
Al doilea om în județ, mai exact vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin a promis presei, după ce a hărțuit-o și amenințat-o după bunul plac, că va ieși pe post. Promisiune încălcată și de această dată de Ionese Ghiorghioni. De această dată nimeni nu mai așteaptă explicațiile dânsului pentru că actele vorbesc de la sine. Singurii care au de suferit sunt oamenii care asistă cu mâinile legate la o altă nedreptate.
Subiect......Oameni nemulțumiți că pădurile le-au fost date la amanet.
Vinovat - Președintele asociației înființată de ei respectiv Composesoratul Pădurarilor din Bucova, care ar fi trebuit să le protejeze avutul , ilustrul domn Ionese Ghiorghioni care este de altfel viceprteședintele Consiliului Județean Caraș-Severin. Petrecerea a avut loc săptămâna trecută la Bucova.
Subiectul l-am tratat și în presă dar simt eu că nu i-am acordat atenția cuvenită, motiv pentru care am dreptul ca pe blogul meu personal să scriu exact la nivelul întâmplărilor.
Patru reprezentanți ai presei cărășene , printre care eram și eu, au fost prezenți la circul declanșat în Bucova. Peste 250 de bucoveni riscau să-și piardă pădurile pentru că domnul Ghiorghioni le-a amanetat. Motivul era construirea unui drum forestier pentru care obținuse o finanțare SAPARD care acoperea doar jumătate din valoare. Așa că, domnul Ghiorghioni a făcut un împrumut bancar în 2006 de un milion de euro girând cu pădurile oamenilor. Banca își dorește banii iar astăzi oamenii riscă să rămână fără păduri. Vicepreședintele Composesoratului din Bucova aduce acuzații grave lui Ghiorghionii. "A pus oamenii să semneze un act fără ca ei să aibe habar despre ce este vorba. Mai mult decât atât, domnul Ghiorghioni a umblat chiar zilele astea după semnături iar metodele prin care le-a obținut nu sunt tocmai corecte. Sunt oameni care au rude ce lucrează în Reșița fiind amenințați de el cum că și-ar pierde locul de muncă. Un alt exemplu concret vă dau despre nevasta domnului Ghiorghioni care este profesoară la o școală din Oțelu Roșu. Multe familii au copiii în această școală și le este frică de ce ar putea păți dacă se împotrivesc", spunea Ion Răduță, vicepreședintele Composesoratului Bucova.
Am fost chemați la fața locului de cetățeni însă Ionese Ghiorghioni, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin nu a fost foarte încântat de prezența noastră. Am respectat ușile închise ale ședinței care se vroia a fi privată. Din păcate nu putem spune același lucru despre dânsul. La reuniune au participat și bodyguarzii personali ai săi, niște tânări vânjoși în frunte cu nepotul său, aduși special pentru a pune la punct tot ce deranjează pe măria sa.
La cererea oamenilor, am intrat în Căminul cultural pentru a face câteva poze și pentru a lua câteva cadre "doar timp de două minute" cum spunea vicepreședintele C.J. Iritat si de cele două minute ale noastre petrecute sub același acoperiș cu măria sa, ne-a scos afară. Țin să precizez că nici un jurnalist nu s-a opus dorinței sale, spre deosebire de oamenii nervoși care ne-au închis porțile. "Nu pleacă nicăieri presa să vadă domnule Ghiorghioni măgăriile pe care le faceți dumneavoastră", se striga din mulțime.
Iritat la culme, Ionese Ghiorghioni s-a ridicat personal pentru a împinge presa afară. Blocați de mulțime, jurnaliștii au fost bruscați și amenințați de Ghiorghionii. "Ați fosti chemați de anumite persoane care au anumite interese. Vă arăt eu voua", spunea acesta. Pentru că nu am închis camerele de luat vederi, nepotul lui Ghiorghioni s-a ridicat și a început să amenințe ziariștii.
Al doilea om în județ, mai exact vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin a promis presei, după ce a hărțuit-o și amenințat-o după bunul plac, că va ieși pe post. Promisiune încălcată și de această dată de Ionese Ghiorghioni. De această dată nimeni nu mai așteaptă explicațiile dânsului pentru că actele vorbesc de la sine. Singurii care au de suferit sunt oamenii care asistă cu mâinile legate la o altă nedreptate.
venerdì 7 gennaio 2011
Mortii dezgroapa morti
Au trecut sarbatorile dar stiti ca nimic nu trece fara sa lase urme. Din seria "Urasc sarbatorile" poate anul acesta voi schimba ultimul episod cu "Soarele iese dupa furtuna". S-a dus si bradul, s-au dus si cadourile si viata mea de aici odata cu ele. De ce ? Pentru ca asa trebuie sa fie....Pentru ca asa vreau , pentru ca vreau sa gresesc ca sa invat, pentru ca invat ca sa merg mai departe...pentru ca merg mai departe ca sa nu ma dau batuta. Refuz si am refuzat tot timpul sa intru in prapastie, poate intind doar un picior,abisul este tot timpul tentant.
Cred ca am scris in multe postari ca lumea este rea, la fel de bine cred ca mi-am irosit timpul facand asta. Toti o stim, iar eu sunt profesoara celor care stiu cat de perversi sunt cei din jurul nostru, incepand cu mine. Da ati auzit bine... Hai sa recunoastem toti ca suntem rai poate asa incet, incet nu ne repetam greselile. Eu imi recunosc rautatea desi nu a fost niciodata voita. Nu stiu cati dintre noi vor sa faca altora rau sau fac rau in incercarea de a\si face lor bine?
Sau este o justificare? Ne amagim ca "nu am vrut sa-ti fac tie rau am vrut sa-mi fac mie bine". Este o "curatenie" a propriei constinte?Pentru ca DA , ea exista. In cel mai rau om exista o constinta care ii bate la usa si ii zice"halo, hai nu mai minti. De ce ma minti pe mine si ii minti si pe ceilalti. Eu sunt constinta ta ai uitat, eu sunt aia care stie ca minti "....
Am luat-o un pic pe aratura in speranta ca cei care citesc aceasta postare stau putin de vorba cu propria constinta. Unul la o mie este deja o victorie pentru mine, restul...o fac si ei dar nu recunosc niciodata.
La fel ca personajul din postarea mea de astazi. Vorbim despre un Mort (si aici incetez sa mai vorbesc la figurat). Nu am gasit alt cuvant pentru o persoana ingropata in trecut decat "Mort". Acest Mort s-a sinucis. Dar nu isi recunoaste propria sinucidere ci da vina pe o Moarta, la fel de bine ingropata si ea in trecut. Mortul nostru a gasit vinovatul, e ucis de Moarta. Ea e moarta pentru ca vrea ea nu mai gaseste vinovati, i-a ingropat odata cu ea. S-a aruncat mult pamant deasupra si Mortul inca o dezgroapa. O dezgroapa doar sa o acuze pentru moartea lui. Este corect?
Daca sunt amandoi morti de ce Mortul o mai acuza pe Moarta. E si ea Moarta nu? Sau nu?.....
Enjoy....
Cred ca am scris in multe postari ca lumea este rea, la fel de bine cred ca mi-am irosit timpul facand asta. Toti o stim, iar eu sunt profesoara celor care stiu cat de perversi sunt cei din jurul nostru, incepand cu mine. Da ati auzit bine... Hai sa recunoastem toti ca suntem rai poate asa incet, incet nu ne repetam greselile. Eu imi recunosc rautatea desi nu a fost niciodata voita. Nu stiu cati dintre noi vor sa faca altora rau sau fac rau in incercarea de a\si face lor bine?
Sau este o justificare? Ne amagim ca "nu am vrut sa-ti fac tie rau am vrut sa-mi fac mie bine". Este o "curatenie" a propriei constinte?Pentru ca DA , ea exista. In cel mai rau om exista o constinta care ii bate la usa si ii zice"halo, hai nu mai minti. De ce ma minti pe mine si ii minti si pe ceilalti. Eu sunt constinta ta ai uitat, eu sunt aia care stie ca minti "....
Am luat-o un pic pe aratura in speranta ca cei care citesc aceasta postare stau putin de vorba cu propria constinta. Unul la o mie este deja o victorie pentru mine, restul...o fac si ei dar nu recunosc niciodata.
La fel ca personajul din postarea mea de astazi. Vorbim despre un Mort (si aici incetez sa mai vorbesc la figurat). Nu am gasit alt cuvant pentru o persoana ingropata in trecut decat "Mort". Acest Mort s-a sinucis. Dar nu isi recunoaste propria sinucidere ci da vina pe o Moarta, la fel de bine ingropata si ea in trecut. Mortul nostru a gasit vinovatul, e ucis de Moarta. Ea e moarta pentru ca vrea ea nu mai gaseste vinovati, i-a ingropat odata cu ea. S-a aruncat mult pamant deasupra si Mortul inca o dezgroapa. O dezgroapa doar sa o acuze pentru moartea lui. Este corect?
Daca sunt amandoi morti de ce Mortul o mai acuza pe Moarta. E si ea Moarta nu? Sau nu?.....
Enjoy....
Iscriviti a:
Post (Atom)