Iarta-ma

Nu imi aduc aminte sa fi folosit foarte des aceasta sintagma. Si cand am folosit-o aveam un scop foarte bine ascuns. Stateam si ma gandeam acum cateva zile de ce rasa umana este conceputa in asa fel incat sa nu fie umila.

Aceste ganduri imi veneau oarecum din trecut....foarte indepartat:)))

Dupa multi ani de zile a aparut acea "fantoma" care a bantuit mult timp. De aceasta data era mult mai umila decat in trecut.

Pentru cei care nu au inteles exact despre ce vorbesc....incep cu "A fost odata"


Ea, o fata normala de 16 ani, fara experienta si idei, fara probleme si ganduri de viitor. Prezentul era totul.

EL, un "baietas" de 24 de ani satul de probleme si golanii.

Let's play

Si vaii ce s-au mai jucat:)))

A iesit scantei, el se tinea tare, ea se ambitiona. El a lasa-to ea si-a bagat cracii...El a aparut, ei i-a rasturnat viitorul. El a inselat-o. Ea a.....cedat.

Sfarsitul acestei povesti nu este unul tragic pentru ca orice rana este vindecata de timp. "Iarta-ma" Acest cuvant poate da unei persoane mai multe decat ne putem imagina. La fel cum poate lua totul.

De obicei persoanele orgolioase isi pierd mandria de-a lungul anilor, invata sa ierte, invata sa fie umile. Multi dintre cei care ma cunosc ar putea spune ca sunt falsa, asta pentru ca de fapt nu ma cunosc:)) Cate persoane mandre cunoasteti? Eu am cunoscut cel mai mandru barbat de pe fata pamantului si vai ce mai stie sa planga. Chiar nu imi pasa de care din fostii mei se simt citind aceasta postare. M-am saturat sa se trezeasca cate unu vorbind. Daca ar fi sa mi se fi rupt carca si taiat picioarele de cate ori am auzit cuvintele astea nu as fi acum in corset medical ci 10 metrii sub scoarta terestra:))))

Nu exista femeie care sa nu fi ingenunchiat macar o data un mascul. Eu am ingenunchiat multi dar nu mi-a pasat pentru ca singurii pe care i-am vrut nu i-am avut.

Sunt o persoana foarte umila dar nu am aratat-o niciodata, frica nu ne lasa, frica de lume iar dupa cum stiti eu sunt una dintre cele care fuge de lume. Am invatat sa urasc de la o varsta foarte frageda si realizez de abia acum ca ne pierdem o buna parte din viata gandindu-ne cu ura la cei care "in conceptia noastra" ne-au facut rau. V-ati intrebat vre-odata la cate persoane ati facut voi rau? Eu nu, am facut-o si de abia astazi si mi-am dat seama ca lista mea este destul de lunga. Atunci ce rost are sa ne mai intrebam "ce am facut rau de merit toate astea"?

"Iarta-ma" mai are vreo (am scris impreuna ca sa-mi multumesc fanii:)))) valoare cand raul a trecut. Da , poate cea mai mare valoare dacat un "iarta-ma" in mijlocul furtunii. Iti dai seama ca de fapt nu ai urat niciodata, sau ca ai urat o persoana care nu a existat pentru ca acel "EL" este mai catelus decat prevede legea. Iti dai seama poate si ca de fapt nu l-ai iubit pentru ca tu iubeai un "EL" mandru  nu un "EL" umil. Atunci...ce rost mai are sa te gandesti la "EL" .


Asta este adevarata eliberare...cand iti dai seama ca "EL" nu a existat niciodata. A existat doar un "EL" creat de tine si falsificat de "El"


Enjoy